Regele Arthur, suveranul legendar care continuă să fascineze

Regele Arthur, cunoscut și drept Arthur sau Arthur Pendragon, a fost un rege britanic legendar care apare în mai multe povești medievale fiind descris drept suveranul unei frății a cavalerilor Mesei Rotunde.

Nu este cert cum au apărut aceste legende ori dacă personajul regelui Arthur a fost cu adevărat bazat pe o persoană istorică. Legenda a luat naștere, cel mai probabil, în Țara Galilor sau în acele regiuni nordice ale Marii Britanii care erau locuite de celții vorbitori de limbi britonice.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Ipotezele că un Arthur istoric a condus rezistența galeză împotriva avansului saxon la vest de râul Tamisa se bazează pe o combinație între consemnările de la doi scriitori timpurii, polemistul religios Gildas cel Înțelept și istoricul Nennius, precum și pe „Analele Țării Galilor” de la sfârșitul secolului X.

„Analele Țării Galilor” menționează victoria regelui Arthur de la Mons Badonicus

„Istoria Britonilor” (Historia Brittonum în latină) din secolul IX, atribuită în mod tradițional lui Nennius, povestește despre 12 bătălii purtate de regele Arthur împotriva saxonilor, culminând cu o victorie la Bătălia de la Mons Badonicus. Secțiunea arturiană a acestei lucrări provine, totuși, dintr-o sursă nedeterminată, cel mai probabil fiind vorba despre un text poetic.

„Analele Țării Galilor” (Annales Cambriae în latină) menționează, de asemenea, victoria regelui Arthur de la Mons Badonicus și consemnează Bătălia de la Camlann, „în care Arthur și Medraut au căzut”. „Despre ruinarea Britaniei” (De Excidio et Conquestu Britanniae în latină) sugerează faptul că Bătălia de la Mons Badonicus a avut loc în jurul anului 500, însă nu face legătura cu regele Arthur, scrie Britannica.

Literatura galeză timpurie l-a transformat pe Arthur într-un rege al minunilor și miracolelor. Proza „Culhwch și Olwen” din secolul al XII-lea l-a asociat pe Arthur cu alți eroi. Astfel, această concepție a unui grup eroic cu Arthur în fruntea sa a contribuit, fără îndoială, la ideea curții regelui Arthur.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primele excavări la „Piatra lui Arthur” dezvăluie adevărata origine a monumentului neolitic

Legenda regelui Arthur, mit sau realitate?

Legendele pierdute ale lui Merlin şi ale regelui Arthur au fost descoperite în manuscrise misterioase

O inscripţie misterioasă a fost găsită pe ruinele castelului asociat cu legenda regelui Arthur